TVA pentru Meta, Google, Canva și ChatGPT pe PFA sau SRL

Plătești lunar un abonament la Canva. Ai dat câteva sute de lei pe reclame la Meta sau Google. Ai un cont ChatGPT pe firmă. Toate par cheltuieli banale, plătite cu cardul, cu factura primită pe e-mail. Și totuși, exact aceste facturi mici sunt o sursă frecventă de confuzie fiscală în firmele mici și la PFA-uri.

Motivul: la aceste servicii, TVA-ul nu îl plătește furnizorul — îl datorezi tu, în România. Chiar dacă nu ești plătitor de TVA. Chiar dacă factura are 40 de lei.

Vestea bună este că nu trebuie să memorezi ce face fiecare platformă. Trebuie doar să știi ce cauți pe factură.

Ce nu găsești în acest articol: o listă cu „Meta se tratează așa, Canva altfel”. Platformele își schimbă entitatea de facturare, iar o astfel de listă devine greșită în câteva luni. Îți arăt în schimb metoda de verificare, care rămâne valabilă indiferent de platformă.

Regula de la care pornește totul

Pentru serviciile de publicitate, software și abonamente digitale cumpărate în scopul activității economice se aplică, de regulă, regula business-to-business din art. 278 alin. (2) din Codul fiscal: locul prestării este acolo unde este stabilit beneficiarul. Adică România. Adică la tine.

Regula nu se aplică automat oricărui serviciu cumpărat din străinătate. Art. 278 alin. (2) este regula generală, dar alin. (4)–(7) prevăd reguli speciale pentru anumite categorii — între altele serviciile legate de bunuri imobile, transportul, serviciile de restaurant și catering, închirierea pe termen scurt a mijloacelor de transport și accesul la evenimente. Când există o regulă specială, aceasta prevalează. Verifică natura serviciului înainte de a aplica regula generală.

ești persoana obligată la plata TVA, nu furnizorul străin

Art. 307 alin. (2) din Codul fiscal: când serviciul este prestat de o persoană impozabilă nestabilită în România, iar locul prestării este în România, TVA se datorează de beneficiar. Acesta este mecanismul cunoscut ca „taxare inversă”.

De aceea platformele îți emit, în mod corect, factura fără TVA atunci când le-ai comunicat un cod valid de TVA. Nu pentru că serviciul ar fi scutit, ci pentru că obligația s-a mutat la tine.

Pasul 1: citește factura, nu numele platformei

Numele comercial al platformei nu îți spune nimic fiscal. Contează entitatea juridică și țara de pe factură. Aceeași platformă poate factura din Irlanda pentru un client și din Statele Unite pentru altul, în funcție de contul și de perioada în care ai contractat serviciul.

Deschide ultima factură primită și caută trei lucruri:

Denumirea exactă

Nu „Google”, ci denumirea completă a societății care emite factura, cu forma juridică.

Țara și adresa

Adresa sediului furnizorului. Aici se decide dacă furnizorul este din UE sau din afara UE.

Codul de TVA

Dacă apare un cod de TVA cu prefix de stat membru, îl poți verifica gratuit în sistemul VIES.

În funcție de ce găsești, intri într-una din situațiile de mai jos. Sunt tratate diferit — și aici se fac cele mai multe greșeli.

Situația A: furnizorul este stabilit într-un stat membru UE

Este cazul frecvent pentru platformele mari de publicitate și software, care facturează adesea din Irlanda, Olanda sau Luxemburg.

Dacă NU ești înregistrat în scopuri de TVA

Ai o obligație care este adesea omisă: trebuie să obții codul special de TVA prevăzut la art. 317 din Codul fiscal — și trebuie să îl obții înainte de a primi serviciul, nu după.

Nu există plafon pentru servicii. Mulți antreprenori au auzit de pragul de 10.000 euro și presupun că sub această sumă nu au nicio obligație. Pragul acela se aplică achizițiilor intracomunitare de bunuri. La servicii nu există prag: obligația apare de la primul euro. Un abonament de 12 euro pe lună declanșează aceeași obligație ca o factură de 12.000 de euro.

Ce ai de făcut, în ordine:

Depui formularul D700 în SPV Ceri înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 317, la Subsecțiunea B.VI din formular. Se face online, prin Spațiul Privat Virtual. Modelul în vigoare este cel din anexa nr. 8 la OPANAF nr. 15/2026, care înlocuiește anexa nr. 10 la OPANAF nr. 1.699/2021.
Comunici codul primit furnizorului Îl introduci în contul de facturare al platformei. Din acel moment, furnizorul îți va emite factura fără TVA, corect.
Depui D301 — decontul special de TVA Până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care ia naștere exigibilitatea TVA. Prin acest decont declari și plătești TVA-ul datorat în România.
Depui D390 — declarația recapitulativă Tot până la 25 inclusiv a lunii următoare, pentru serviciile primite de la furnizori din UE. Termenul este stabilit prin OPANAF nr. 6.073/2024.

Atenție la momentul de referință. Termenul nu se raportează la ziua în care ai văzut factura în e-mail sau la data la care ți s-a debitat cardul, ci la exigibilitatea taxei. Cele două pot cădea în luni diferite. Verifică data faptului generator și a exigibilității înainte de a stabili în ce lună declari.

D301 și D390 nu se depun „pe zero” doar pentru că ai obținut codul special. Se depun pentru lunile în care există efectiv operațiuni declarabile.

Dacă ești deja plătitor de TVA (art. 316)

Nu ai nevoie de niciun cod suplimentar — codul tău de TVA este deja valabil pentru operațiuni intracomunitare, dacă figurezi în VIES. Achiziția se înregistrează prin taxare inversă în decontul D300, unde TVA-ul apare atât ca taxă colectată, cât și ca taxă deductibilă, în limita dreptului de deducere. Serviciile primite din UE se declară și în D390.

Mecanismul diferă în funcție de statutul tău. În ambele situații devii persoana obligată la plata TVA, dar consecința practică nu este aceeași:

Înregistrat conform art. 316: reflecți taxa prin taxare inversă în D300. Pentru cine are drept integral de deducere, efectul asupra sumei de plată este de regulă neutru.
Neplătitor de TVA: declari și plătești efectiv taxa prin D301, fără drept de deducere. Suma este un cost real.

Obligația de declarare rămâne în ambele cazuri, iar nedepunerea D390 se sancționează separat.

Situația B: furnizorul este stabilit în afara UE

Aici apare o confuzie care poate genera costuri. Regula privind locul prestării duce la același rezultat — serviciul se impozitează în România, iar tu datorezi TVA prin taxare inversă. Dar obligațiile declarative sunt diferite.

Obligație	Furnizor din UE	Furnizor din afara UE
Cod special art. 317 (dacă nu ești plătitor de TVA)	Da, obligatoriu înainte de achiziție	Nu se solicită pentru aceste servicii
TVA datorat în România	Da, prin taxare inversă	Da, prin taxare inversă
D301 (dacă nu ești plătitor de TVA)	Da	Da, poate exista obligația
D390 — declarația recapitulativă	Da	Nu. Nu sunt operațiuni intracomunitare
D300 (dacă ești plătitor de TVA)	Da, taxare inversă	Da, taxare inversă

Reține diferența esențială: serviciile primite de la un furnizor din afara UE nu sunt achiziții intracomunitare, oricât de mult ar semăna mecanismul. Ele nu se raportează în D390, iar prezența lor acolo este ea însăși o eroare.

Cum se calculează efectiv TVA-ul

TVA-ul se calculează aplicând cota din România asupra valorii facturii, transformată în lei. Cota standard este de 21% din 1 august 2025.

Exemplu de calcul. Primești o factură de 200 de euro, fără TVA, de la un furnizor din UE. Presupunem, pentru simplitatea exemplului, un curs de 5,00 lei/euro — în realitate se folosește cursul de schimb aplicabil la data exigibilității taxei, conform art. 290 din Codul fiscal.

Bază de impozitare: 200 € × 5,00 = 1.000 lei
TVA datorat: 1.000 × 21% = 210 lei

Dacă nu ești plătitor de TVA, cei 210 lei sunt un cost real: îi declari în D301 și îi plătești efectiv la buget. Nu îi poți deduce.
Dacă ești plătitor de TVA cu drept integral de deducere, cei 210 lei apar în D300 și ca TVA colectat, și ca TVA deductibil — efectul asupra sumei de plată este, de regulă, zero.

Codul special nu te transformă în plătitor de TVA

Este o temere frecventă: „dacă cer codul, devin plătitor de TVA și trebuie să pun TVA pe facturile mele”. Nu este așa.

Codul obținut conform art. 317 servește exclusiv pentru operațiunile intracomunitare. Cu acest cod:

nu emiți facturi cu TVA către clienții tăi
nu deduci TVA din achizițiile obișnuite
nu depui decontul D300
rămâi neplătitor de TVA în raport cu clienții tăi din România

Singurul lucru pe care îl faci în plus este să declari și să plătești TVA-ul pentru serviciile primite din UE. Este un cod tehnic, nu o schimbare de regim.

Patru greșeli care costă

1. Aștepți să depășești un plafon care nu există

Este una dintre greșelile frecvente: pragul de 10.000 de euro se referă la bunuri. Pentru servicii, obligația apare de la prima factură.

2. Ceri codul după ce ai primit deja serviciul

Înregistrarea conform art. 317 trebuie solicitată înaintea achiziției. Dacă descoperi acum că ai plătit abonamente de luni bune fără cod, situația nu este fără rezolvare — dar trebuie tratată corect, cu declararea perioadelor anterioare. Discută cu contabilul tău înainte să depui ceva.

3. Primești o factură cu TVA și presupui că problema s-a rezolvat

Dacă nu ai comunicat furnizorului un cod valid de TVA, acesta te poate trata ca pe un client neimpozabil și poate emite factura cu TVA, conform regulilor aplicabile serviciilor furnizate persoanelor neimpozabile.

Atenție: pentru serviciile furnizate pe cale electronică, TVA-ul înscris pe factură poate fi chiar TVA din România, colectat de furnizor prin regimul special OSS — nu neapărat TVA din țara furnizorului. Nu presupune că acea taxă stinge automat obligația ta de beneficiar. Dacă achiziția a fost făcută pentru activitatea PFA-ului sau a firmei, cere corectarea facturii și verifică împreună cu contabilul ce obligații declarative îți rămân.

Costul concret al acestei greșeli. Dacă un furnizor din alt stat membru îți facturează eronat cu TVA pentru că nu i-ai comunicat un cod valabil, suma reprezentând TVA din factură intră în baza de impozitare a achiziției în România, în vederea stabilirii taxei datorate. Iar TVA-ul facturat greșit nu este eligibil pentru rambursare — conform art. 302 din Codul fiscal și pct. 72 alin. (2) lit. a) din norme — și poate fi recuperat doar de la partener. Practic, plătești taxă pe taxă. Neînregistrarea conform art. 317 nu te scutește de TVA-ul datorat în România.

4. Crezi că factura primită trebuie transmisă de tine în RO e-Factura

Obligația de transmitere în RO e-Factura revine emitentului, în situațiile prevăzute de lege. Prin sistem primești și facturile furnizorilor tăi din România — dar factura primită de la Meta, Google, Canva, ChatGPT sau de la orice alt furnizor străin nu se transmite de tine în sistem. Ea se înregistrează în evidența fiscal-contabilă și se declară prin D301 sau D300 și, după caz, prin D390.

Ce reții

La reclamele și abonamentele digitale cumpărate din străinătate, TVA-ul se datorează de regulă în România, de tine Indiferent dacă ești sau nu plătitor de TVA și indiferent de valoarea facturii. Pentru alte categorii de servicii, verifică întâi dacă se aplică o regulă specială.
Verifică entitatea și țara de pe factură, nu numele platformei Aceeași platformă poate factura din UE sau din afara UE, în funcție de cont și de perioadă.
Furnizor din UE + neplătitor de TVA → cod art. 317 înainte de achiziție, apoi D301 și D390 Nu există plafon pentru servicii. Termenul se raportează la exigibilitatea taxei.
Furnizor din afara UE → TVA se datorează, dar nu se depune D390 Nu sunt operațiuni intracomunitare.
Codul special nu te face plătitor de TVA Nu emiți facturi cu TVA și nu deduci TVA din achizițiile obișnuite.

Publicat: 5 august 2026 · Ultima verificare: 5 august 2026 · Versiune: 1.0
Surse oficiale consultate: art. 278, art. 290, art. 307 alin. (2), art. 317, art. 324 și art. 325 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și normele metodologice de aplicare. Cota standard de TVA de 21% se aplică din 1 august 2025, conform Legii nr. 141/2025. Modelul în vigoare al formularului 700 este cel din anexa nr. 8 la OPANAF nr. 15/2026 (Monitorul Oficial nr. 17 din 14 ianuarie 2026), care înlocuiește anexa nr. 10 la OPANAF nr. 1.699/2021; termenul de depunere a D390 este stabilit prin OPANAF nr. 6.073/2024. Regulile privind formularele și termenele se pot modifica; verifică pe anaf.ro înainte de a acționa.

Nu ești sigur ce obligații ai, de fapt?

Ghidurile Claritate Fiscală acoperă impozitele, contribuțiile, TVA și declarațiile — pentru PFA și pentru microîntreprinderi, cu exemple și calcule reale.

Vezi ghidurile →

Citește și: TVA pentru PFA — când te înregistrezi și ce se schimbă, ce cheltuieli sunt deductibile pentru un PFA și noutățile fiscale 2026 pentru PFA.

Acest material are caracter educativ și informativ general. Nu constituie consultanță fiscală în sensul OG 71/2001 și nu înlocuiește analiza situației tale specifice de către un consultant fiscal autorizat sau contabil. Informațiile reflectă legislația în vigoare la data publicării; verifică actualizările pe anaf.ro.