Declarația Unică D212 în 2026: cele mai frecvente 7 greșeli și soluțiile lor

Capitol I = ce ai câștigat efectiv în 2025 (obligatoriu, dacă ai ce declara). Capitol II = opțiunea de a plăti CASS pentru 2026, nimic altceva. Mulți contribuabili, obișnuiți cu formularul vechi în care Capitolul II era estimarea de venit, caută acolo o secțiune care nu mai există — sau, mai rău, bifează opțiunea de CASS crezând că estimează venitul, și ajung să plătească CASS voluntar fără să fi vrut. Atenție: CASS voluntară (art. 180 din Codul fiscal) se ia în calcul la stabilirea CASS anuale (art. 174 alin. (9)), deci nu se adaugă automat peste ea, dar rămâne o plată reală dacă venitul tău nu depășește pragul de 6 salarii minime.

Aceasta este o confuzie foarte răspândită, moștenită din reguli mai vechi: mulți cred că un PFA nou-înființat trebuie să depună o D212 „de estimare” în 30 de zile de la înregistrare. Această obligație nu mai există. Dacă îți înființezi PFA-ul în 2026, de regulă prima Declarație Unică pe care o vei depune este cea din 2027, pentru toată activitatea desfășurată în 2026 — nu o declarație separată la momentul înființării. Pot exista totuși situații în care depui o D212 și mai devreme (de exemplu pentru venituri din ani anteriori sau pentru opțiunea de plată a CASS), așa că verifică în SPV.

Aceasta este una dintre cele mai răspândite confuzii, moștenită din reguli fiscale mai vechi. Faptul că ești deja salariat și ai CAS reținut din salariu NU te scutește de CAS pe veniturile din PFA — cele două sunt complet separate. În principiu, statutul de salariat nu influențează obligația privind CAS pentru activitatea independentă: dacă venitul tău net din PFA este de cel puțin 12 salarii minime (48.600 lei), datorezi CAS pe activitatea independentă. Excepțiile reale țin de alte criterii decât calitatea de salariat, iar cea mai importantă merge exact invers față de cum se crede de obicei: pensionarii NU datorează CAS pe veniturile din activități independente — la fel ca persoanele asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, care nu au obligația asigurării în sistemul public de pensii (instrucțiunile oficiale de completare a D212 explică încadrarea; încadrarea exactă pe articole din Codul fiscal se verifică în textul în vigoare). Scutirea pensionarului este, deci, la CAS, nu la CASS. Singura situație în care calitatea de salariat contează pentru CAS este cea a veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală, unde persoana care realizează și venituri din salarii nu datorează CAS pentru acele drepturi (conform instrucțiunilor de completare a D212).

Normele de venit se stabilesc și se publică anual de direcțiile generale regionale ale finanțelor publice, în trimestrul IV al anului precedent (art. 69 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal). Norma ta din 2024 poate fi diferită față de cea din 2025 (anul pentru care se completează D212 depus în 2026). Dacă completezi cu norma greșită, calculul CAS, CASS și impozit va fi eronat.

Pentru D212 depusă în 2026 (adică pentru veniturile realizate în 2025), plafonul CASS maxim este de 243.000 lei (60 de salarii minime, calculate la salariul minim brut de 4.050 lei, HG 1506/2024), iar CASS maxim de plătit este 24.300 lei/an. Nu confunda această declarație cu regulile pentru anul viitor: plafonul urcă la 72 de salarii minime (291.600 lei, CASS maxim 29.160 lei) abia pentru veniturile realizate în 2026 — bani pe care îi vei declara abia în D212 din 2027, nu în cea de acum.

Dacă ai efectuat plăți anticipate în baza unei estimări depuse în anii anteriori (o situație tot mai rară, din moment ce estimarea nu mai e obligatorie), sau ai avut impozit reținut la sursă peste cât datorai, e posibil să fi plătit mai mult decât trebuia. Cum recuperezi banii depinde însă de sursa diferenței, iar aici se confundă două lucruri: diferențele care rezultă din regularizarea anuală a impozitului pe venit se restituie din oficiu, în cel mult 60 de zile de la comunicarea deciziei de impunere, doar dacă diferența a fost stabilită printr-o astfel de decizie comunicată. Restul sumelor plătite sau reținute fără să fie datorate se restituie la cerere, iar o sumă de recuperat se compensează automat cu alte datorii restante (art. 167).

Depunerea D212 și plata taxelor sunt două acțiuni separate. Unii depun declarația și uită să plătească. Alții plătesc dar uită să depună. Nedepunerea declarației poate atrage amendă și notificări din partea ANAF, iar neplata la termen atrage dobânzi și penalități de întârziere.